La Fundația Inimă de Copil suntem familiarizați cu tot felul de abuzuri care se fac asupra copiilor. Astăzi, de Ziua internațională împotriva violenței și bullying-ului, vă prezentăm două povești pentru a vedea unde poate duce acest fenomen. Evident, am folosit două nume fictive pentru a proteja identitatea copiilor, însă poveștile sunt cât se poate de reale. Și de actuale.
Victimă din cauza unui defect de vorbire
Gabriel este un băiat plăpând de 13 ani. Este în clasa a VII-a și, în ultimii ani a fost mereu victima violenței colegilor de la școală, în special verbală, dar și fizică uneori. Motivul este pe cât de simplu, pe atât de revoltător: faptul că are o deficiență de vorbire, derivată din tratamentul neadecvat pe care l-a primit acasă. Tachinările de la școală, ca să folosim cuvinte elegante, l-au obligat pe Gabriel să se autoizoleze și apoi să accepte fericit momentele de liniște de care se putea bucura în zona special „amenajată” de agresori, departe de ceilalți copii.
„Când a venit la noi, de teamă să nu pățească și aici ce i se întâmpla la școală, nici măcar la masă nu voia să stea cu ceilalți copii. Era speriat că va primi același tratament și a căutat să se izoleze și la noi la Centru”, explică Jeni Chirilă, coordonator al centrelor de zi.
În timp, însă, grație eforturilor celor de la Centrul de Zi, dar și ale celorlalți copii, alături de o voință proprie extraordinară de a progresa în orice domeniu, Gabriel a reușit să își învingă teama și a renunțat la izolare. La Centrul de Zi încrederea care i se acordă face ca el să iasă din izolare inclusiv la școală.
„Acum este în plin proces de remediere, mai avem mult de lucrat. Însă e nevoie de un parteneriat aici, singuri nu putem să îl ajutăm pe Gabriel să se integreze pe deplin în comunitate”, adaugă Jeni Chirilă.
Un alt copil, o poveste opusă
Cristian are 9 ani și, spre deosebire de Gabriel, face parte din categoria autorilor de acte de bullying. Motivația acestui tip de comportament stă în educația precară pe care a primit-o acasă și în „modelele” din familie. Deși este un copil foarte bun la suflet, extrem de inteligent, activ și dornic să interacționeze cu alții, Cristian are momente în care își revarsă furia asupra celor din jurul său. Iar motivele pot fi de-a dreptul banale.
„Zilele trecute, s-a luat de niște copii care se jucau în parc pentru simplul motiv că unul dintre aceștia purta ochelari. Conflictul a luat foarte ușor amploare și, din fericire, am putut interveni chiar înainte să devină un conflict fizic”, povestește Jeni Chirilă.
Fundația Inimă de Copil lucrează constant cu Cristian pe această temă, însă modelele de acasă sunt actuale și vii, astfel încât lucrurile nu au cum să fie simple.
„Lucrăm și cu Cristian, dar e foarte dificil pentru că tot ceea ce face aici aproape că se șterge cu buretele acasă. Din punctul nostru de vedere, lupta împotriva bullying-ului este un proces la care trebuie să participe toți actorii: părinți, școală, profesori, părinți ai colegilor, instituții specializate sau organizații nonguvernamentale. Doar împreună putem elimina sau măcar reduce acest fenomen”, punctează Jeni Chirilă.
Bullying-ul trebuie să dispară
Bullying-ul este, din păcate, un fenomen actual în România. Potrivit unui sondaj realizat de Salvați Copiii („BULLYING-UL ÎN RÂNDUL COPIILOR Studiu sociologic la nivel national”, 2016), jumătate dintre participanți au declarat că au fost victime ale bullying-ului, iar un sfert dintre aceștia au admis că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying. Sunt cifre îngrijorătoare, care necesită acțiune imediată.
Fundația Inimă de Copil se declară împotriva oricărui act de violență săvârșit împotriva copiilor, chiar dacă este vorba despre o simplă „tachinare nevinovată”, așa cum mai este minimalizat bulllying-ul în anumite cercuri. Violențele împotriva copiilor, fie verbale sau fizice, sunt inacceptabile.
Avem nevoie de un parteneriat real între școală, părinți, instituții specializate ale statului și organizații nonguvernamentale, care să ducă la scăderea și chiar la eradicarea fenomenului de bullying.
Așa cum am făcut-o și până acum, vom depune eforturi pentru ca publicul larg să conștientizeze fenomenul și consecințele acestuia. Este nevoie să promovăm modelele de bune practici ale celor care au luat măsuri anti-bullying, la fel cum este necesar să contribuim la responsabilizarea adulților cu privire la modelele pe care le oferă copiilor.